Când ne gândim la stres, mintea îl asociază cu ceva negativ, ce nu dorim să simțim sau să trăim. Stresul preia foarte ușor controlul asupra gândurilor noastre și orice situație poate crea scenarii catastrofice, care ne pot copleși. Dar are stresul și o latură pozitivă? Dacă știm că stresul nu ne face bine, atunci de ce îl lăsăm să își facă prezența în viață cotidiană?
Stresul este considerat răspunsul organismului în momentul în care acesta percepe un pericol sau o amenințare.
Este un răspuns automat, care se caracterizează și prin multe schimbări fiziologice: intensificarea respirației, încordare, tensiune în corp, schimbări emoționale (anxietate, furie, copleșire, iritabilitate), schimbări cognitive (scăderea concentrării, percepția preponderent negativă asupra realității, scenarii și gânduri invalide). Este important să identificăm schimbările pe care le percepem în momentul în momentul în care simțim stres. Astfel, ne dăm seama care a fost factorul declanșator și a utiliza acea strategie care ne-ar putea ajuta să ne ancorăm în momentul prezent.
Putem împărți stresul în două categorii: eustres și distres.
În ceea ce privește eustresul, acesta se poate manifesta prin bătăi accelerate ale inimii, manifestate, însă, în lipsa unui pericol, cum ar fi atunci când te uiți la un film de groază sau când ești într-un parc de distracții. Eustresul poate influența pozitiv motivația, concentrarea, sau nivelurile de energie. Acesta poate crea un sentiment de entuziasm, poate îmbunătăți performanțele și abilitățile decizionale. Pe de altă parte, distresul este cel de care ne temem, deoarece provoacă anxietate, îngrijorare excesivă și încordare. El se află în afara sferei noastre de control, duce la scăderea performanțelor și poate provoca probleme de natură psihică sau fizică.
Când vorbim despre stres, un pas înspre adaptarea la realitate este să ne ascultăm corpul, să simțim schimbările.
În acest moment, corpul ne va comunica ceea ce simte și putem avea mai ușor acces la emoțiile prin care trecem. Etichetează emoțiile pe care le simți, lasă-le să existe, fără a încerca să le elimini și observă ce poveste îți spui în momentul de față. Care este teama, îngrijorarea ta actuală? Ce nevoi ai, astfel ȋncât, dacă ar fi îndeplinite, tu ai reuși să îți gestionezi stresul? Putem ajunge să avem mai mult control asupra reacțiilor și stărilor noastre prin modificarea semnificației pe care o oferim anumitor evenimente de viață.
De exemplu, dacă trebuie să susții un discurs în fața mai multor persoane și gândurile tale sunt „voi uita ce am de zis, lumea se va plictisi și va râde de mine”, prin restructurare cognitivă, putem gândi astfel: „chiar dacă voi uita ce am de zis, voi respira și voi improviza. Nu este vina mea și voi face tot posibilul să ajungă discursul la inimile oamenilor.” O altă strategie pentru a face față stresului este de a ne angaja în activități plăcute, care ne aduc mai aproape de o conexiune autentică cu sinele. Meditația, exercițiile de respirație și mindfulness sunt de asemenea instrumente puternice prin care reușim să privim situațiile din prisma unui observator obiectiv, nu implicați emoțional, astfel că nivelul de stres va ajunge să se diminueze considerabil.
Stresul este inevitabil.
Ceea ce contează este semnificaţia pe care o acorzi situaţiilor, deciziilor din viaţa ta. Ascultă-ți corpul și fii atent la semnalele pe care ți le dă. Ele îți vor dezvălui ceea ce ai nevoie și ceea ce poţi face astfel ȋncât să te reglezi emoţional. Ascultă şi fii curios ce ȋţi transmite stresul!
Publicat si in Jurnalul Milenial, aici.